Plan de lectie

PLAN DE LECTIE

                                               1.3.ATENTIA

Obiective operationale:1.Sa defineasca atentia.
                                       2.Sa caracterizeze atentia.
                                        3.Sa explice formele atentiei.
                                        4.Sa exemplifice calitatile atentiei, facand referire la experiente din viata personala.
                                         5..Sa  analizeze,compare,asocieze atentia cu alte procese psihice

METODE

1.Metoda Delphi :atingerea obiectivelor 2 si 3 -   15 minute

-Se intocmeste un chestionar cu intrebari stabilite intre elevi si profesor in legatura cu tema care urmeaza sa fie predata :” Care credeti ca sunt caracteristicile atentiei?”,”Cate forme de atentiei credeti ca exista?”

-Se completeaza individual chestionarul la inceputul orei.

-La sfarsitul orei se completeaza din nou chestionarul(feed-back)

2..Predarea interactiva a informatiilor: atingerea obiectivelor 1 si 4     -10 minute

- Definirea  si calitatile atentiei

3.Cubul:atingerea obiectivului 5    -20 minute

-Se imparte clasa in 6 grupe

-Prezentarea  unui cub din carton cu fetele divers colorate,pe fiecare fata a cubului scrie:

1. ”descrie”;
2. ”compara”;
3. ”asociaza”;
4. ”analizeaza”;
5. ”aplica”;
6. ”argumenteaza”.

-Se atribuie rolurile membrilor fiecarui grup

1. “cititorul”-rostogoleste cubul si anunta grupului cerinta inscrisa

pe fata de deasupra;

2. ”ascultatorul activ”/”cercetasul” repeta sarcina,o reformuleaza

pentru a fi inteleasa de fiecare membru,adreseaza intrebari

3. invatatorului;
4. ”interogatorul”solicita idei legate de modul de rezolvare a      

sarcinii de la membrii grupului;

5. ”rezumatorul”va fi “raportorul”grupului,va trage concluziile,le va

                  nota si le va comunica intregii clase;

-Elevii vor lucra pe grupe,iar la sfarsit,unul dintre ei va iesi in fata clasei pentru a prezenta raspunsul cerintei.

-Dupa fiecare raspuns profesorul intervine pentru lamuriri,completari,etc.

Continut:

1.Caracterizarea si definirea atentiei.

Atentia face parte din procesele psihice reglatorii,care sustin energetic activitatea prin modelarea tonusului nervos necesar desfasurarii celorlalte procese psihice(perceptie,memorie,gandire,etc).In absenta ei apar disfunctionalitati in derularea acestora(erori,omisiuni,inadecvari).Principala ei caracteristica este selectivitatea(concretizata in alegerea stimulilor semnificativi).

Definitie:Atentia este fenomenul psihic de activare selectiva,concentrare si orientare a energiei psihonervoase in vederea desfasurarii optime a activitatii,cu deosebiree a proceselor senzoriale si cognitive.

Caracteristici:

-este un proces,o succesiune destari cu rol in sustinerea energetica a activitatii psihice;

-ea presupune desfasurarea in timp,activare selectiva,orientarea si concentrarea proceselor.

-exista doua stari psihice care pregatesc atentia propriu-zisa:starea de veghe si vigilenta.Starea de veghe opusa starii de somn,consta in activarea difuza a scoartei cerebrale care genereaza o stare de contemplare generala si asteptare pasiva.Starea de vigilenta implica o explorare generala a mediului,un proces de asteptare si de cautare.dar obiectul cautarii nu este inca definit.Atentia este mai mult decat vigilenta,deoarece este intotdeauna fixata asupra unui obiect sau fenomen fie exterior,fie interior,ceea ce presupune o concentrare optima a energiei psihonervoase.

-interesul este cel mai important determinant al atentiei.

-formele complexe ale atentiei necesita interventia mecanismelor voluntare de activare si organizare.Aceasta inseamna ca scoarta cerebrala trebuie sa joace un rol conducator in relatie ei cu formatiunile subcorticale.

2.Formele atentiei si interactiunea lor

In functie de prezenta sau absenta vointei,atentia poate fi involuntara sau voluntara.

a)Atentia involuntara este o forma simpla,determinata fie de factori externi,fie de factori interni.

*Factori externi:-intensitatea deosebita a stimulilor;

                              -noutatea lor

                     -aparitia si disparitia brusca a stimulilor 

                     -mobilitatea unui stimul

                    - gradul de complexitate al stimulului care poate mentine constant interesul

*Factori interni:-interesul pe care ni-l provoaca un obiect suspus atentiei

                             -actualizarea unor motive si trairea afectiva pozitiva a relatiei cu obiectele

b)Atentia voluntara nu apare spontan ,ci e intentionat si reglata constient.E o forma superioara de atentie ,atat prin mecanisme de producere,cat si prin efectele ei pentru activitatea omului.Mecanismele verbale si lobii frontali au un rol important in declansarea si mentinerea atentiei,decizia de a fi atent fiind luata prin intermediul cuvantului.Atentia voluntara este esentiala pentru desfasurarea activitatii,deoarece autoreglarea permite orientarea intentionata spre obiect,intensificarea activitatilor psihice,inhibarea si izolarea factorilor perturbatori,mentinerea concentrarii atentiei si modularea ei pe durata desfasurarii intregii activitati.

  *Conditii pentru favorizarea atentiei voluntare:

   a)stabilirea clara a scopurilor

  b)scoaterea in evidenta a semnificatiei activitatii

  c)stabilirea necunoscutelor(indeosebi a celor dificile) ale activitatii

  d)crearea intentionata a ambiantei favorabile

   e)eliminarea sau diminuarea factorilor perturbatori.

c)Atentia voluntara este avantajoasa prin eficienta ei in toate tipurile de activitate,dar datorita mentinerii ei cu pretul unui consum energetic ridicat,ea nu se poate manifesta timp nelimitat.Exersarea atentiei voluntare pana cand aceasta se automatizeaza,intr-un anumit grad,transformandu-se intr-un sistem de deprinderi duce la atentia post-voluntara.Acest ansamblu de deprinderi de a fi atent constituie atentia post-voluntara.

Diferenta dintre atentia involuntara si cea post-voluntara consta in aceea ca atentia post-voluntara nu apare spontan,ci prin exersarea indelungata a atentiei voluntare.De regula ,cele trei forme ale atentiei actioneaza combinat,asigurand eficienta activitatii noastre.

O alta clasificare a atentiei,dupa directia ei,separa atentie externa si atentia interna.In urmarirea unui film,obiectul atentiei este exterior noua.Dar cand construim un discurs pe care trebuie sa-l tinem a doua zi,obiectul atentiei noastre,este in plan mental,inauntrul nostru.Atentia este un proces unitar,de aceea putem vorbidoar de dominarea in unele situatii fie a atentiei interne,fie a atentiei externe.

3.Calitatile atentiei:

Volumul :desemneaza cantitatea de elemente asupra carora se poate orienta si concentra atentia simultan.Volumul atentiei este de 5-7 elemente.

*Urmatoarele conditii il influenteaza favorabil:

a)organizarea in stucturi cu sens a elementelor

b)complexitatea elementelor:cu cat sunt mai simple cu atat mai usor de urmarit

c)interesul poate determina cuprinderea mai multor elemente

d)antrenamentul special si experienta profesionala

Stabilirea atentiei:se refera la persistenta in timp a mentinerii atentiei asupra unui obiect,fenomen,actiune.Stabilitatea atentiei creste odata cu varsta(de la 12-15 minute la prescolari,la 40-50 min  la adulti) si este favorizata de complexitatea stimului,natura sarcinii,motivatia,educatie.

Concentrarea atentiei:presupune delimitarea intre un focar de excitatie intensa si zonele de la periferia acestui focar ce sunt relativ inhibate.Nivelul de concentrare a atentiei determina eficienta tuturor proceselor psihice.Lipsa concentrarii determina oscilatia atentiei.

*Factori ce faciliteaza procesul de concentrate a atentiei:

a)importanta activitatii

b)interesul pentru acea activitate

c)structura buna a activitatii(coerenta ei)

d)antrenamentul special de rezistenta la factori perturbatori

Distributivitatea atentiei este acea insusire care permite unei persoane sa desfasoare concomitent mai multe activitati,cu conditia ca macar unele dintre ele sa fie relativ automatizate.Datorita acestei insusiri a atentiei,un pilot poate in acelasi timp sa urmareasca atent multitudinea de indicatori de pe cadranele aflate la bordul avionului,sa asculte informatiile care se transmit din turnul de control,dar si pe cele transmise de copiloti,etc.Aceasta insusire isi demonstreaza eficienta in desfasurarea activitatilor complexe.

Mobilitatea sau flexibilitatea atentiei consta in deplasarea si reorientarea ei de la un obiect la altul,in intervalele cerute de desfasurarea activitatii.Daca este depasit un prag minim de 1/6 dintr-o secunda putem diagnostica o inertie a atentiei.De exemplu,un sportiv de performanta in artele martiale trebuie sa dispuna de o mare flexibilitate a atentiei pentru a se putea descurca in lupta cu mai multi adversari reali.

Bibliografie: Neveanu, P.P.(1998)-Psihologie:Manual pentru clasa a X-a.Bucuresti: Editura didactica si pedagogica

                                                   TEST DE EVALUARE ( 60 MINUTE)
-10 PUNCTE DIN OFICIU

Subiectul 1.-30 puncte

A.Cititi cu atentie urmatoare enunturi:

1.Atentia  are un conținut informational propriu.Ea nu are întotdeauna un obiect asupra caruia se concentrează, se focalizeaza.

2. In formele ei superioare, atentia se invata, se perfectioneaza, se organizeaza si devine eficienta, implicand mai ales rolul vointei si al gandirii.

3. Starea de atentie este inseparabil legata de starea de veghe, este traita ca o focalizare, concentrare, orientare asupra obiectului atentiei.

4. Baza fiziologica nemijlocita a atentiei o constituie reflexul de orientare, care se produce la actiunea stimulilor noi, a variatiilor în ambianata.

5. Starea de atentie a unui om se poate constata dupa expresia fetei, pozitia corpului si gesturi.

a)Pentru fiecare dintre enunturile de la 1 la 5,scrieti cifra corespunzatoare enuntului si notati in dreptul ei litera A,daca enuntul este adevarat ,sau F,daca enuntul este fals.

B.Precizati doua caracteristici ale atentiei.

C. Construiti un enunt, corect din punct de vedere psihologic, care sa evidentieze o relatie

intre atentie si starea de vigilenta.

Subiectul al II-lea.-30 puncte

    Atentia este fenomenul psihic de activare selectiva ,concentrare si orientare a energiei psihonervoase in vederea desfasurarii optime a activitatii,cu deosebire a proceselor senzoriale si cognitive.Formele complexe ale atentiei necesita inteventia mecanismelor voluntare de activare si organizare.Aceasta inseamna ca scoarta cerebrala trebuie sa joace un rol conducator in relatia ei cu formatiunile reticulate subcorticale.

A.Mentionati doua dintre trasaturile atentiei. 5 puncte

B.Caracterizati succint doua forme ale atentiei. 5 puncte

C. Evidenţiaţi o corelaţie existenta intre termenii atentie şi vointa, redactand un text

coerent, de aproximativ o jumatate de pagina (± un rând), în care sa ii utilizati în sensul

specific psihologiei.15 puncte

D. Ilustrati, printr-un exemplu concret, rolul pe care il are atentia intr-o activitate scolara. 5 puncte

Subiectul al III-lea.-30 puncte

A.Urmatorul text contine concepte psihologice si evidentiaza relatii intre ele:

Activitatile mai complexe sau noi pentru persoana necesita efort voluntar si focalizarea in centrul atentiei atat a scopului ,cat si a mijloacelor de atingere a scopului.

1.Precizati  continutul a doua dintre conceptele psihologice la care face referire textul. 10 puncte

2. Prezenti, în aproximativ zece randuri, o modalitate prin care gandirea este implicata în

desfasurarea unuia dintre procesele/fenomenele psihice la care se refera textul dat. 10 puncte

3. Explicati modul specific în care interactionează componentele vietii psihice identificate in

text si precizate la punctul 1, mentionând totodată si categoria sau sistemul în care se

incadrează fiecare. 10 puncte

Modele de instruire

In relatie cu paradigma interpretativ-simbolica, vom folosi modelele de instruire sociocentric si psihocentric, deoarece acestea se bazeaza in continuare pe exploatarea nevoilor elevului, fie in grup, fie individual.

Modelul sociocentric  pune accentul pe dezvoltarea elevului la nivelul grupului, acesta devenind obiectul de instruire, desi, procesul de invatare este individual.In interiorul grupului se folosesc metode ca cooperarea, autoconducerea, dezbaterea, lucrul in echipa, care conduc la consolidarea relatiilor interindividuale si la dezvoltarea unor capacitati individuale( spiritul de echipa, etc.).

Modelul psihocentric vizeaza dezvoltarea individuala a elevului, cultivarea intereselor, dorintelor fiecarui copil in parte, prin utilizarea unor metode specifice, ca munca individuala, jocurile didactice, simularea.

Atat scoala, cat si profesorul au rol de indrumare, de sprijin , in vederea dezvoltarii cognitive a elevilor.

Printre avantajele utilizarii celor doua modele , se evidentiaza, pentru fiecare in parte, astfel:

Modelul sociocentric pune accentul pe dezvoltarea libera  a elevului consolidand in acelasi timp relatiile interpersonale  in intermediul grupului, astfel il  ajuta  pe individ sa-si formeze  deprinderi de autoconducere,  vizand insa performanţa şi succesul social.Un alt avantaj il constituie competitia care ii stimuleaza pe elevi sa-si foloseasca potentialul la maxim, aceasta apare intre membrii grupului, sau intre grupuri ajutandu-I pe elev sa-si sporeasca increderea in sine.Dezbaterile pot fi un al treilea avantaj deoarece ajuta la construirea unor argumente solide si sustinerea ideilor in care elevii cred, acestea ii ajuta pe elevi sa gaseasca avantajele si dezavantajele temelor dezbatute.

Modelul psihocentric are  ca punct forte cunosterea individualitatii fiecarui elev  prin stimularea capacitatilor sale intelectuale.Prin intermediul jocurilor starneste curiozitatea elevilor si dorinta de a lua parte la procesul de invatare. De asemenea ajuta elevul sa-si dezvolte gandirea in ritmul propriu prin invatare individuala.
Desi asemanatoare si  utile in procesul invatarii, cele doua modele prezinta si o serie de limitari ce intervin in parcurgerea si derularii temei alese.

Tinand cont ca modelul sociocentric presupune lucrul in echipa , la nivelul clasei, acesta nu permite dezvaluirea in totalitate a capacitatilor individuale, nu se muleaza personalitatii fiecarui elev ( unii lucreaza mai bine in mod individual si obtin rezultate mai bune pe baza studiului facut acasa).Totodata, aprecierea eforturilor individuale de catre evaluator este ingreunata, deoarece rezolvarea sarcinilor si prezentarea concluziilor se face la nivel de grup.

Modelul psihocentric, bazat pe individualitate, reduce rolul profesorului la ghid de instruire, la manager al clasei, fiind cel care prezinta o problema si asteapta ca rezolvarea sa vina de la elevii sai, prin efortul lor intelectual si spontaneitatea lor si totodata fiind cel care evalueaza aceasta rezolvare.Din acest punct de vedere, evaluarea este ingreunata deoarece implica mult timp( este evaluat fiecare raspuns in parte/corectat/punctat, etc).Nefiind promovat lucrul in echipa, se poate ajunge la o stare de competitie si chiar conflict la nivelui clasei: prin sustinerea si promovarea punctelor proprii de vedere,  se poate ajunge la conflict de opinii, contradictie, etc.

In sustinerea temei noastre “Procese reglatorii” vom tine  cont atat de avantajele , cat si de limitarile celor doua modele de instruire si vom incerca pe cate posibil imbinarea lor intr-o forma avantajoasa si constructiva pentru elevi.

Paradigma Interpretativ-Simbolica

Paradigma interpretativ-simbolica, aparuta in anii`80, in America introduce o noua viziune in sistemul educativ si in modul de predare, deoarece se axeaza pe om, ca fiinta sociala, pe relatiile interpersonale, pe cunoastere, exprimarea emotiilor si a propriilor ganduri si idei.Invatarea este privita ca proces de cunoastere, de construire, accentul fiind pus pe unicitatea fiecarui elev in parte si competentele individuale.

           Scoala are rol indrumator, sustinand si incurajand dezvoltarea personala si intelectuala a elevilor sai, oferindu-le o mai mare autonomie si un control sporit cu privire la disciplinele de studiu, la metodele de invatare si ritmul de studiu.Elevilor li se ofera control marit asupra invatarii, prin asumarea responsabilitatii cu privire la :

•   ceea ce se invata;
•   de ce se invata si modul de invatare;
•   momentul in care se invata.

Rolul profesorului este de administrare a procesului de invatare al elevilor. In mare parte, procesul de invatare nu are loc in sala de clasa si nici in prezenta profesorului .Intelegerea procesului de invatare nu trebuie sa apartina doar profesorului, ea trebuie impartasita si elevilor .

Profesorii incurajeaza  si faciliteaza implicarea activa a elevilor in planificarea si administrarea propriului proces de invatare . Accentul se pune in mod special pe competente, evaluatorul stabilind notele in functie de cele 3 elemente care alcatuiesc competentele:

•   a face: vizand abilitatile alevului
•  a sti: punand in valoare cunostintele elevilor
•   a fi : vizand atitudinile si valorile elevilor

In predarea lectiei, se porneste de la  experientele elevilor si cuprinde intrebari,activitati care sa ii implice pe acestia si in plus isi pot alege singuri modul de informare pentru o anumita tema data.

Pe langa invatarea specifica, se ofera elevilor ocazia de a dobandi aptitudini fundamentale transferabile, ca de ex: lucrul in echipa. Se fac evaluari care permit elevilor sa aplice teoria in anumite situatii din viata reala, cum ar fi: studii de caz, simulari.

Lectiile cuprind o combinatie de activitati astefel incat sa permita abordarea stilurilor pe care le prefera elevii: vizual, auditiv, practic, etc.Acestea se incheie cu solicitarea adresata elevilor de a reflecta pe marginea celor invatate si de a evalua succesul pe care l-au avut metodele de invatare in cazul lor.

In prezentarea temei “Procese reglatorii: Motivatie, Afectivitate, Atentie” vom tine cont de principiile de baza ale paradigmei interpretativ-simbolice, deoarece procesele reglatorii sustin si insotesc activitatea umana. Aceasta paradigma este cea mai sugestiva prentru proiectul de fata deoarece urmareste indrumarea elevilor spre cunoastere starnind curiozitatea asupra modului in care functioneaza psihicul uman cu privire la motivatie, afectivitate si atentie.